Interviu cu preotul secund Răileanu Aurel

Realizat și transcris de antropologul Alexandru Iorga

Izvoarele, Tulcea

 

E a treia comunitate din țară, de etnie greacă. A fost și acum este. Ca populație. S-au mai amestecat. În anii 60 au mai plecat prin alte părți, pe urmă au venit alte persoane. … din Grecia, ambasada din Grecia …și comunitatea asta din Izvoarele, la orice vizită care venea din Grecia, ambasadori, oameni de știință sau episcopi, de la Patriarhie și așa, veneau la Izvoarele. Se documentau așa ceva. Și filmau, fotografiau, luau interviuri. Grecește eu nu știu, eu sunt român. În liturghia bisericească nu se…, cum să zic, credincioșii nu înțeleg. Decât cheile sol și câteva cuvinte, dar așa ca să faci liturghie și ei să înțeleagă rostul psalmului ceresc sau crezul  ... nu. Credincioșii ca dialect și dicție, au, înțeleg. Partea .. civil, dar la slujbă …, reacționează.., de exemplu, eu am cântăreți, azi nu am fost la biserică, de vreo 20-30 de ani cântau împreună grecește și spuneau Doamne miluiește invers. Dar venea cu cântăreți de acolo…

….

La viceprimarul din Tulcea, Petrică Marinescu, dacă ați fotografiat plăcuța aia scrisă pe zidul bisericii, e strănepotul lui care a pus temelia bisericii. Adică dacă vă interesează și documentul bisericii. Biserica a fost făcută în 1895 din bârne de lemn. În 1930, în 1916… în 1930 s-a dat legea de culte. Am niște poze așa cum se fac mâncăruri în curtea bisericii pentru hram, de Sf. Dumitru. .. Acesta-i Dragomanu, de Sf. Ion. Deci de Sf Ion, băieții îmbrăcați, necăsătoriți, în așa ceva colindă grecește la casele credincioșilor, în special unde au fete de măritat. O iau din casă în casă. La preot, polițai, doctor ce sunt în sat, adică partea care este pe zi, 6,7, 8, 9 .. și la 3 noaptea, la 4 noaptea, și la 5, lumea i-așteaptă, nu poate să zică ce căutați la ora 3 noaptea. Mai sunt unii, nu-i vorbim de rău, de oboseală, de frig,.., veselie trupească, nu.. nu au făcut și nu fac rău, uneori nu vorbești cu el, cum sunt bătrânii, nu-i închide poarta, uneori nu i-ascultă. .. hai , plecați mai departe, dar nu cu răutate. La mine la casa parohială, îi ofeream un pahar cu vin, o felie de cozonac sau ce aveam acolo, biscuiți, nu se hrăneau, adică nu să pună mâncare. Ei la urmă făceau după ce umblau prin sat, a doua zi făceau bal sau horă cum erau acum vreo 50 de ani. Se adunau la cămin și acolo dădeau vin și beau, anunțau cât au strâns, ce le-a dat acolo și aduceau lăutari din alte părți să le cânte. Acum fiind modernizată muzica pe calculator și pe .., se folosește așa ceva. Mai sunt și lăutari.. și mai sunt obiceiurile astea, Ziua Babelor. Ziua Babelor…, deci tot de Sf. Ion toate  miresele care au fost anul trecut .., udatul miresei …, se adună la căminul cultural și … mătuși, se face hora babelor, se face o horă, cântă și grecește, dar cântă horă normală. Îmbrăcate în costume frumoase, colorate, dacă pui una lângă alta nu seamănă cu alta la culoare. Chiar dacă seamănă la batic. Ele nu se aleg, tu te îmraci așa, tu te îmbraci așa. Și la 2 după amiază, 3 sau 4 se îmbracă fiecare în casa lor dacă sunt 3 sau 4 femei de partea femeiască, unele se mai duc, altele nu se mai duc. Dar în fiecare an se duc acolo, e hora satului.

Deci, în Izvoarele sunt două biserici: până în 90 a fost asta pe care ați filmat, care s-a făcut în 1916 și în 1936 s-a dat legea de culte, cu preoți din Grecia …., comunismul nu era împotriva credinței, abia în 50 când au început ei cu persecuțiile. Cu religia, cu așa. Și au adus un preot Moscu, e îngropat în curtea bisericii. A murit aici și după el a fost preoți români. Preotul Cojocaru.., e o cruce veche de 90-100 de ani, deci lângă centrală, la Izvoarele. Este preotul care a făcut biserica, în curtea bisericii e Teodosie și viceprimarul acesta de v-am spus Marinescu .., când au făcut biserica, atunci l-au dezgropat, l-au pus în cimitir când a murit, cu credincioșii, l-au deshumat , cu hârtii, cu aprobări, de la Sanepid, și l-au înmormântat în curtea bisericii. Deci preotul care e scris pe plăcuță. L-au adus din cimitir și l-au îngropat acolo. Înaintea mea au mai fost alți preoți, Moscu, Dimu și care au mai fost… Dumnezeu să-i ierte! Și pe urmă au venit preoții, printre care eu… a fost un preot Cojocaru, un preot Susțki, după la Lugoj, Mușat, Răileanu, după vârstă... de exemplu, Cojocaru, în Izvoarele, acesta avea 50-60 de ani, sau când a venit Suski, 8 ani sau 9 ani, preoții la bătrânețe, eu am stat 20 de ani, și nu se termină, mai construiesc, mai…

Dar de ce sunt două biserici?

Una e pe stil vechi, deci dacă ați auzit… la Suceava sunt două mitropolii, mitropolia ortodoxă, mitropolia Bucovinei și Sucevei și mai este o mitropolie pe stil vechi la care până în 90 nu au activat și au activat după 90, fiecare cu religia, nu sunt împotriva nimănui, și la adventiști, adică fiecare crede …

Deci, grecii, parte de aici, majoritatea , dacă ați apucat să citiți, să vă documentași, de la Sfântul Sinod, 1923-1924, când s-a trecut de pe vechi pe nou sau după nou pe vechi.. ei nu au acceptat trecerea oficială după stilul vechi pe stilul nou. Dar cursul vieții le-a mers cu stilul pe vechi, dar bisericile noastre, dacă s-a hotărât Consiliul de miniștri, cum a fost atunci legislația, i-a lăsat și au activat. Dar fără biserică. Biserica a fost tot a noastră. Din 90 le-a dat voie să facă lăcașuri de cult .., le-a dat.. și au făcut biserici. Dar de origine nu sunt greci, … la Izvoarele, biserica pe stil vechi..

La biserica de la Izvoarele nu sunt greci?

Nu.  Ba da, tot greci sunt, dar preoții care au venit din Moldova nu sunt. Nu-s de-ai noștri, adică nu-s recunoscuți de patriarhia greacă, de ortodoxismul de la noi, nu face slujbe amândoi, nu eu, .. sau la sărbătorile satului, nu ținem slujbe religioase amândoi, preotul ortodox și preotul pe stil vechi. Ei sunt preoți fără școală .., de exemplu, preotul care e acum, nu vorbim de rău, e agricultor, deci nu vorbim de rău, fiecare … Grecii care sunt acum la Izvoarele care au trecut pe stil vechi au fost botezați, bătrânii în special, … dacă în 90 s-a rupt în două, 60 de ani, la mijloc, a mai murit din ei, copiii lor a fost botezați, creștinați, legiferați la noi la ortodocși. Tot ceea ce fac ei acolo în biserică nu dau hârtii, adică documente oficiale religioase. Botează, nu dă hârtie, cunună, nu dă hârtie, se mai fac cununi,,… acuma se cere, nu doar în România, cineva pleacă în Italia, Spania, Grecia, se fac căsătoriile astea mixte, acolo cere hârtie, și la noi dacă vine unul din Grecia sau din Italia fără hârtia de unde are locuință sau fără patriarhie sau episcopie.. de unde știu că nu a fost însurat a treia oară. De unde știu că nu a fost căsătorit cu o turcoaică și devin căsătorii mixte … dacă ar fi un trai decent și ar trăi .., mai apar discuții în familie și se despart. Când se despart… ca să nu fie prea multe slujbe oficiate , bărbat sau femeie, să nu fie așa, se fac hârtii.

Dar cei pe stil vechi sunt tot ortodocși?

Și lipovenii sunt tot ortodocși și noi suntem ortodocși și ei sunt ortodocși..

Cel puțin la lipoveni, știu că ei țin slujbele în slavonă.

În chirilică. Acum a învățat și românește, dacă e mireasa româncă și el e lipovean, mai traduce acolo în slujbă, adică pentru bucuria nunții, dar fără nicio răutate, și în București, și în Sibiu, Cluj… ne manifestăm așa omenește, creștinește…

Ați fost la comunitatea greacă?

Nu am apucat.

Păi sunt două comunități: una veche, de vreo 20…, cum să spun, pe vremea comunismului, nu activa, dar era comunitatea greacă elenă și asta democratică din 90. Amândouă au avut parte de relații…, preoți, care a fost preoți mai bătrâni .., și la Izvoarele din 90 au fost plecați și acum sunt …, când s-a dat drumul plecărilor în Spania, Italia, Grecia, au plecat majoritatea tinerilor, căsătoriți și necăsătoriți la muncă în Grecia. Și acolo au lucrat, și-au întemeiat și relații familiale…

Am înțeles că a scăzut foarte mult populația.

Eu cât am stat nu dădeam drumul la documente să se uite la registrul câte …, dar anul a fost cât, 4 bătrâni și acum suntem la jumătatea anului, nici un botez, suntem la jumătatea anului și nicio nuntă, dar nu ne văităm că… copii la școală, soția învățătoare, dar acum nu mai sunt. Satele înconjurătoare,…, încă nu le-au închis, dar le-au comasat. Dacă nu mai sunt copii, se închid școlile. Și dăm vina pe sistem. Dacă nu mai sunt persoane, doctor în sat, că nici doctor nu mai avem, sau noi, ca preoții…

E dispensar…

Este, dar nu e în fiecare zi. Sau dacă vine are program. Nu vorbim de rău.

De la Tulcea?

De la Tulcea. … dar nu au fost cazuri să fie cu semnul întrebării.

….

Și ca să revin la culte. .. e prima din județ. Ortodoxă fu .. comunități compacte în limba greacă. Alta nu e. mai e una la Sulina. Mai e Babadagul, dacă ați fost, și acolo e comunitate greacă.

Nouă ne-a spus că s-a scris foarte puțin și că a avut niște materiale dar pe care le-a împrumutat și pe care nu i le-au adus înapoi.

 

Nu le are nici ea, că poate sunteți a a4 sau a 5 a sau a 10 persoană care căutați aceste documente. ... documente oficiale nu mai sunt prin biserici. Numai primăriile le păstrează. N-ai să vezi certificate la bătrâni și la cununii obligatoriu. Nu zic câți ani aveți, câți am, deci să vă dea un cotor, îl lua sau nu îl lua credinciosul, nașul sau nașa, rămânea cotor, certificat de botez, certificat de cununie și acum ce le-a programat atunci, sunt valabile.

Cu lipovenii, am aflat la Mahmudia că sunt trei facțiuni … erau trei biserici

Deci toate sunt pe vechi,

Una avea preot, cealaltă avea și ea un preot dar fusese biserica fără preot, în fine, unii sunt recunoscuți de ruși…

Exact ca la noi ..

Și mai sunt cei cărora li se spunea imoleci care erau clar fără preot, adică n-aveau nici acum

Dar biserică aveau

Biserică aveau, dar doar ca o casă așa și erau foarte puțini și foarte izolați și știa de ei foarte puțină lume, stăteau numai între ei și aveau tot felul de tradiții, din astea la evenimente bisericești, fiecare venea cu instrumentarul lui, cu lingura lui, cu furculița lui…

Da, cum se făceau nunțile înainte la noi la români, când eram mici. Venea fiecare cu lingura lui.

………

Omul vine să se împărtășească, nu îl întrebi ce boală are … dar înainte erau și linguri de lemn, când se împărtășeau și n-a murit nimeni. Nici persoanele care erau de față, nici copilul care era în brațe, nici … cu aceeași linguriță dădeam creștinește, cu Tatăl nostru … și acum Dumnezeu știe

Ca să vă spun, mănăstire Uspenia. Nu-i departe de Slava Rusă, Slava Cercheză,, la doi kilometri. A făcut asfalt, e înregistrat de 100 și ceva de ani. Și acolo poate să vă deie niște relații, unii aparțin de Moscova, alții .. la unii sunt biserici cu preoți, alții fără preoți. Sunt vreo 7 biserici în sat. Unde acolo fiecare cred cum … nu pot să zic dacă acolo au hârtii, dar și ei acum s-au pus niște restricții care, la partea de nuntă … e prima, a doua, a treia, și după a treia nu mai vezi, e desfrâu, așa scrie în cărți.

….

Uite aici: această slujbă se face neschimbată și la nunta a treia. Iar a patra nuntă nimeni să nu îndrăznească să o săvârșească pentru că e fără de lege. Și cine va îndrăzni a cununa să știe bine că va cădea în osânda mânăstirii și va fi pedepsit greu lipsindu-se de harul preoților.

Și ca să revin cu grecii, de lipoveni nu mai zic… la Carcaliu, că am prieteni lipoveni, la Slava aici sunt lipoveni, socră-miu a fost cojocar, cojocar de elită și cântăreț bisericesc. Făcea căciuli de astrahan, de unde aducea, de prin Moldova, și pleca duminica cu ele după slujbă în sacoșă. Și ne-am împrietenit. El avea o dacie, una cremă și ne duceam după slujbă, la vândut, la…, știa mai multe, socră-miu cânta și rusește, … toate cultele în Dobrogea ne înțelegem perfect , nici gând să… dacă suntem cinci culte în sat, eu ca preot sau colegul sau .. să zică nu te duce la.. sau , deci pe principiul omenirii sau cu hârtiile. Adică am pus stop când a văzut că sunt mai multe cununii, mai multe așa, la aceeași persoană, nu am călcat greșit.

Ziceți-ne, vă rugăm, cum e cu grecii de-aici?

Păi grecii așa, scrie la rânduială la primărie, dar și la biserică.. dar au umblat alții la arhivă prin 20 și ceva, prin 90 nu era biserică, în județul Constanța. În 1886, după războiul… să nu mă încurc, războiul ruso-turc a fost în 77…

Aproximativ, că nu vrem date exacte…

După războiul ruso-turc  era împărăteasă Ecaterina a doua, scria în istoric, doar 6 rânduri, pe vremea lui Ceaușescu zicea dacă scrii mai mult, nu divulgi. Sau făcea unul o poză, așa de curiozitate, nu să … Și satul s-a format așa: din 4 familii au plecat din Grecia spre Basarabia bărbați și femei. Mergând pe drum, o femeie a născut și avea.. sorocul, s-a născut aici la Ali Bichioi, deci era sat turcesc, era turci… Prima din noi a fost Alin Bichioi?? A născut, ce spune istoric așa, din tradiții, și s-a făcut botezul , nu scrie unde, dar din alea 6 familii s-a format satul. În 1885 a făcut biserică din bârne de lemn și avea nume grecești Iorgus, Sotiris, sau cum le spune atunci. Dovadă că și acum sunt bătrâni care au 70-80 de ani încă la Izvoarele. Din familii…  Cum te cheamă? Sotir. Cum te cheamă? Sava Anastasia, dar asta e luată după nume românesc. Căluș, nu e nici bulgăresc, nici românesc, nici… Căluș, cum îi zice, Maria, Vasilica, Veronica sau alt nume de femeie, îi spune Căluș. Sau Tinetiaz (sic!). Pe 7 iulie în toate calendarele bisericești, grecești și românești, bulgărești și spanioli, și ortodocși, pe data de 7 este Sf. Chiriacheia (sic!) Calendarul ortodox, sunt câteva nume minorități care e de folos, să zic 10% cum e Sf. Chiriacheia, nume grecesc. … Și Chiriacheia era la Izvoarele. Una era și azi la biserică îmbrăcată într-un costum vă zic deosebit, deci știa că o cheamă Chiriacheia și a venit îmbrăcată într-un costum, care nu mai ea știa, decât ea. Care a murit, a murit, sunt la locul lor. Dar femeia asta care a venit acum, una slăbuță și puțin trecută așa de vârstă îmbrăcată într-un costum între bulgăroaică, grecoaică și macedoneancă. Adică nu avea costumul acela cu zorzonele și cu… cum aveți acolo în fotografie.

 

Deci, Chiriacheia, apoi Iorgus.

 

………………

Familii bătrâne așa mai sunt. Este unul bătrân de vreo 90 de ani, Chiriac îl cheamă. Dar nu prea îl mai duce mintea așa, deviază. Are o fată care trăiește. Să zic așa… ce obiceiuri făcea, se închinau când puneau pâinea la cuptor, făceau mâncare la pomeni și la aghiesme, că faci agheasmă în casă ... la cuptorul de pâine dădea foc și nu băga orice obiect pentru foc, ori lemn din pădure, neumblat, câini, pisici sau …, lemn curat, adică puneau pe piatră, nu era cărămidă atunci, orice mâncare de post o punea în tăvi, dar întâi încălzea cuptorul, îl astupa și la ce oră avem pomana? La ora 3 noaptea sau de dimineața la 7, cu 3 ore punea mâncarea și atunci scotea mâncarea proaspătă și o mâncare bună, sănătoasă, aia era mâncare sănătoasă, nu aia de la microunde și de la aragaz. Mâncarea la aragaz nu a fost recomandată de când a apărut butelia și aragazul. Cuptorul la aragaz. Toate mirosurile de gaz intră și în carne. Păi îi ia toate vitaminele. Dar aicea când a pus și de hram, tăiam vițel și acolo, mâncăruri grecești, de hram, de Sf. Dumitru … înainte umblau doi sau trei bărbați prin sat și spunea: câți viței ai în curte? Trei. Dai unul de hram pe anul acesta? Da, îl dau. Îl lua din curte, îl ducea în câmp și mânca unde vrea. Și spunea acesta e pentru hram. Ajungea un vițel la 200 de kilogram sau trei. Asta a fost prin 99-2000, adică ce am apucat, dacă nu, se tăia un vițel, se lega în curtea bisericii, obicei grecesc, se stropea cu aghiasmă și cu vin, îl înjunghia și la urmă punea mâncare. Aveam niște poze să vă arăt cum se făcea mâncarea la ceaun.