Interviu cu Tănase Marinescu, 85 ani (stranepotul ctitorului bisericii)

Realizat și transcris de antropologul Alexandru Iorga

Izvoarele, Tulcea

E o vorbă așa… aici a venit prima dată, se zice din bătrâni, c-au venit 7 familii. Trecând pe aicea. Au venit din partea asta, mi se pare, de la ruși, Basarabia, de unde au venit ei, nu știu. Vrea să meargă mai departe. Și au poposit aicea. I-a apucat iarnă și… s-au păcălit ei, au semănat, aștepta să ia și recolta și să fugă mai departe. Așa se zice. În astea 7 familii a rămas una gravidă, două, dacă erau și tineri…, cu căruțe erau. Cu căruță cu cal, cât bagaj să pui într-o căruță. Așa, și au făcut copii aicea, și au rămas, au făcut case, și au rămas din astea 7 familii aproape și-au pierdut toți numele că fete a ieșit mai multe. Băiatul poate să ducă și 2-3 generații, 4-5… fată, când se căsătorește pierde, pierde. Și uite așa de acolo am învățat noi să vorbim greacă. Când a început școala, învățam românește, clasa a I-a, clasa a II-a, clasa a III-a, erau învățători străini.

Dumneata în ce an ești născut?

În 34, am 85 de ani. Și altceva ce să vă mai dau de aicea. Și-au rămas aicea, și era unul Dascălu, altul Kondi (sic!), nume grecești, ei știau grecește. Știau să scrie, dar nu erau greci pașaportari, tot niște găgăuzi tot așa ceva.

Cum greci pașaportari?

Greci care au plecat din Grecia și au rămas, în Brăila n-avem greci? în Tulcea n-avem greci? În Constanța n-avem greci? Greci, greci. Ăștia se numesc pașaportarii, au rămas aicea și au comunitatea lor, au biserica lor. Avem biserici afară și noi pentru români?

Păi și cei de aicea nu erau pașaportari?

Veneau, fugeau, dar unde se duceau…, întreabă-mă să vă întreb.

Și-au rămas aicea și-au făcut și biserici. Bunicul meu are vreo 100 și 6 ani, înainte de război au venit… și dacă a venit bunicul meu acolo, tatăl meu a stat în centru, taică-miu a fost dascăl, era la biserică cu alt preot, tata era în 901-902 născut și preotul a murit în 15. Avea 14 ani. Tata a mai trebuit să stea 6-7 ani de zile ca să se căsătorească și să crească băieți, dar preotul a plecat.

Și s-a căsătorit?

Cine?

Tatăl matale.

S-a căsătorit. A luat o femeie de aicea, s-a întâmplat, a murit la un an de zile. El se numea Petre Marinescu Petrache și pe ea o chema Petreana. Și nu știu ce s-a întâmplat de Sf. Petru și Pavel de sărbători și ea era însărcinată și i-a murit sarcina. Și pe urmă a luat alta. Și a avut 7 copii. Tot de aici, grecoaică. Cu 10 ani mai mică.

Și ziceați de școală, când erați la școală?

La școală mai încoace, mai încoace, de la a IV-a, eu a IV-a am făcut și atunci era lege, îți dădea certificat de clasa a IV-a. Și la 40 de ani, îmi cerea 8 clase la ??, că mă dădea jos,  când a trebuit să mă facă membru de partid, nu m-a făcut. Și a trebuit să fac încă 4. Și le-am făcut, a venit și pe vapor, o comisie, și le-a făcut, cu țigări, pe vremea aia erau țigări ca lumea, kent-ul cine-l ducea? În 74? Unde găseai? Numai ăștia aduceau în Constanța, cu vapoarele. Și era unul Bărzucă era, a încercat el să facă limbă greacă, nu a avut copii. Comuna era mică și nu putea să fie unul învățător să ia unul patru și după aia .., de la 5 încolo trebuie profesori mai mulți, și a dispărut, dar știm să vorbim, ne înțelegem, vorbele astea populare care…, ce faci, cum faci, cu animale, din astea, le știm. Ne înțelegem aproape cum să spun, ăștia mai bătrâni poate să știe și 50%, nici să scrie, nici să citească. Și zice că mai există încă o comună Greci, dar nu sunt greci. Comuna e Grec…

Dar sunt italieni acolo, da

Italieni, asta aicea, lângă Măcin.

Dar după ce s-a numit Ali bichioi, a avut și alte nume?

Păi a avut Ali Bichioi, General Marcus, (sic!) Limon Sârbul, mai avea încă unul, vreo patru sunt. Izvoarele a pus, că era populație multă, 8-9 copii făceau pe vremea aia, ei, cu bulgarii mai încoace, ne-am luat, am început să facem un copil, doi, eu am avut doi băieți. Și au câte unul. Și nevasta mea, am 15 ani de când sunt singur, le spunea: bă, și a învățat un cumnat din Tulcea, luați în 74, …. Și n-a putut să facă și a plecat, Bărzucă îl chema. Așa, și alea 8 clase pe care le-am făcut, îți dădea foaie matricolă, nu-ți dădea certificat. Tata avea 18-22 de hectare de pământ, avea cai, 3, 4, 5 căluți, treieram cu caii, și la colectiv, cu coasa am cosit, eram tânăr căsătorit, am venit la.. la 22-23 de ani, am făcut și-un an armată, și femeie tânără, ne-am căsătorit înainte de armată, și am muncit, cu coasa să cosești tu… pe vremea asta, că trebuia să cosești toată ziua. Acum nu mai găsești om cu sapa să vină să-ți sape, să-ți culeagă porumbul. ….. Și asta a mea avea cinci clase, avea un spirit așa, de bărbătoi așa, știi, și s-a apucat și a verificat cunoștințele care,… tipărite în 71, l-a învățat și a dat examen. În 75, a venit din Valea Jiului în 74, și am nimerit în august, au dat examen la Tulcea, că trebuia să facă 30 de ore ei. Eu nu am făcut ore, eu când am luat p-acesta, am învățat chestionarul, m-am prezentat, și a dat voie cu poliția să faci cu mașina ta, nu cu dublă comandă. Ei învățat cu instructorul. Și a plătit instructorul și trebuia să meargă la Tulcea să facă. … din centru, de la Patria, din Tulcea, plecau milițienii cu…, prin oraș. Făcea poligonul, prima dată se făcea chestionarul în sală, după aia poligonul și după aia trebuia să mergi în oraș. Și-n august a dat examen, au luat câteștrei și în septembrie n-am plecat până nu am luat o mașină din Colibași. Mi-a adus-o un … 70 de mii era. Nouă nouță.

………………..

Și ce ai lucrat?

Am lucrat la colhoz, am lucrat la colectiv, am stat și șef de brigadă, echipă, în fine… lucram cu șoferie vara nu mergea și trebuia să te duci la colectiv. Și eu aveam la cooperativă, eram salariat, că am plecat cu transfer la IPO?? Dar întrerupeam și era harababură scrisă în cartea de muncă. Dar salarizarea mergea. Și transfer, poftim. Că altfel îmi dădea cu 100 de lei mai puțin…., care era la cerere, îi dădea cu 100 de lei mai puțin, dacă vă convine, dacă nu vă convine: păi, tovarășa, facem un voiaj, două și ne debarcăm….

Și la IPO cum ai ajuns mata?

Păi dacă s-au înființat întreprinderi la Tulcea, au venit din Moldova,.

Și cereau oameni?

Cereau oameni. Nu ajungeau lipoveni, prima dată a luat numai lipoveni, pescari care erau, pe urmă cu patru clase, Ceaușescu scotea vapoare mereu, a luat din Japonia, a luat din Polonia, … la japonezi s-a făcut afacere, munceai de-ți săreau capacele, aicea era mai automat, pe bandă, cu totul, wc-uri, farmacie.

Și asta până când?

Am stat după revoluție, după revoluție s-a făcut 11 ani, cu democrația asta, cu domnul, atunci era cu tovarășu.

Eram în .... și eram cu roaba pescador. Care congelează. Cum îi zice grecul, grecu zice psarapul. Că ei la pește zice sare și dacă prinde pește e psaratul. Și îl congela. Și în înțelegere cu Radio Constanța, vorbeau cu moșii, că nu mai erau afacerile astea să vorbești. … Și m-am angajat și eu. Pe 6 februarie am plecat cu navă de la Tulcea. Era vreme frumoasă. Taca-taca, la Constanța, o săptămână, radarele, stațiile, eram în uzină, domne, că merge noapte pe ocean, în apă, înțelegi? Și am stat așa, am complectat, alimente am luat de aicea, congelam, ăștia nemțești făceau atlas (!), lua apă sărată și o distila, o fierbea, și băga în tanc și bea apă sărată. Polonezii, ăilalți lua de la mal apă și se termina, era economie apă mai ceva ca .. aproape ca aurul. Înțelegi? La program te spălai, sticlă luai, nu făceai baie așa cum vreai tu, nu știu ce… dar aicea, băile erau deschise tot timpul, la nemții ăștia. Făcea atlas tot timpul. Două robinete, una rece una caldă. Și lucrai în case, cum se spune, în bloc. Nu ieșeai afară, doar când aveai nevoie și tragedia era.. că asta ne-a tras în piept, că noi marinarii care lucram la pește, numai la pește, lucram 6-6, 6-6 este greu și ne-a pontat 6 ore, nu ne-a pontat 8. Și tot a zis că pontează, praf și pulbere s-a ales după revoluție. Istoria e frumoasă, dar trebuie și respectată.

………………

Și nu ne dădea voie să mergem la școală la Tulcea, la liceu, la profesională. Ei, când a început Ceaușescu în 49 – 5-, eu am fost la Galați de-am învățat meserie. Eh, erau copii cu patru clase care lucrau la diferite meserii la care meserie vroia, dar cartea era carte. Se cerea pe vremea aia mecanică. Mecanică, electricitate, sudor, strungar în lemn, strungar în fier cam nu prea. Dar strungar, tubulator, bucătar, ospătar, și gratuit tot. Îmbrăca costume. Și-aveam un unchi, frate d-alu tata acolo, și spunea: Băi Tănăsele, lasă și fă meserie cojocărie, las-o încolo, uite băieții și pluton mergeau, încolonați la meserie, și după aia la școală. Și-am făcut școala de ucenicie la ei, c-aveam contract la camera muncii la jidanul acela, patronul meu….

Colectivizarea asta, cât au muncit oamenii ăștia la sapă și i-a bătut vântul, într-adevăr nu aveau muncă ca la fabrică. La fabrică se ducea, făcea 7 ore, 8 ore, te spălai, te îmbrăcai, ziceai că ești domn. Munca la țară, când punea iarna zăpadă, unde să te duci? . Am stat macaragiu, n-am stat șofer, de la câmp dădeam?? Până la basculă la centrală CAP-ului, și dădeam de mână. Mergea la basculă, o cântărea pe toată și o ducea la Kogălniceanu., făceam și două trei curse pe zi. Erau combini, au dat niște combine, ne-a dat traule, ne-a dat greutăți, panouri, sus, multe, multe, la traulul acesta. Noi nu... bătut din palme. Și când la pensie, n-aveți venit. Nu-i venit, nu-i venit. 32 de ani a lucrat nevastă-mea pe mașină, se ducea la câmp. Unde era mai aproape, unde era departe, îi ducea mașina, să descarce, și mașina să strica și veneau pe jos, și eu am venit pe jos. Așa, cârlan, miei, vaci, lapte, porci, bătăluși pentru irakieni, pentru toate țările .. ei, când a ajuns la leafă, nu lua mai mult de 10 milioane și are 32 de ani la muncă. Și nu a luat în considerație și a fost așa. I-a mărit, erau cu 3 milioane, cu 4 milioane… și uite, au trăit, se trăiește și cu bani puțini. Bogatul când se așează la masă, dă drumul la curea, dar săracul strânge cureaua.