Papier mâché

O tehnică inedită, papier mâché, ne permite să avem parte de obiecte de artă creative chiar și în expoziții în galerii sau în spațiul public, atâta timp cât acestea sunt executate cu măiestrie. Bineînțeles, lucrul în papier mâché a devenit o tehnică atât de îndrăgită, încât se organizează cursuri de amatori inclusiv pentru copii. Iar materialul permite obținerea de păpuși, măști, jucării sau simple decorațiuni. Dar chiar și în cazul unei tehnici foarte permisive, doar câțiva reușesc să îi pună în valoare calitățile pentru a concepe lucrări excepționale.

Termenul franțuzesc desemnează, literalmente – hârtie mestecată. Motiv pentru care istoria tehnicii merge până în Franța secolului XVI, moment în care femeile achiziționau de la legători de cărți rebut de hârtie pentru a confecționa capete de păpuși. Curentul s-a răspândit și în Marea Britanie, ca o consecință a interesului crescut față de decorațiunile chinezești, papier mâché-ul provenind din China, întrucât primele forme au apărut aici, chiar fără să se aibă această denumire. Astfel, în Rusia secolului XVIII-lea, casetele din papier mâché capătă o importanță simbolică, devenind obiecte de artă de referință sub conducerea lui Petru cel Mare și a Ecaterinei a II-a.

Papier mâché -ul lăcuit – tehnică japoneză – a permis confecționarea de mobilier, rame de oglindă, console, mese, tăvi din acest material care s-a dovedit a fi extrem de rezistent. Modalitatea de obținere, prin suprapunerea de straturi de hârtie poroasă asamblate prin lipire cu adeziv umed duce la întărirea formei în care obiectul respectiv a fost modelat.

Versatilitatea materialului a dus la producerea de prototipuri ieșite din comun: în 1800 Isaac Weld confecționează o barcă cu care navighează pe lacul Killarny. În 1833 Charles F. Bielefeld construiește case pentru muncitorii agricoli. De asemenea, a fost întrebuințat pentru modele anatomice prima dată de către fizicianul francez Louis Auzoux.

Pe plan artistic, Niki de Saint-Phalle a fost cea care a imaginat un întreg parc cu decorațiuni din papier mâché – Grădina Tarot, realizat între 1979 și 1993 în Toscana. După cum îi spune numele, parcul întruchipează un mic Eden prin cele 22 de arcane ale tarotului, un loc în care omul și natura să se întâlnească. Rămânem tot pe teren artistic pentru a menționa faptul că artista franțuzoaică a fost inspirată de Parcul Guell din Barcelona proiectat de Antonio Gaudi. Niki de Saint Phalle este cea ale cărei statui sunt expuse în fața Centrului Pompidou din Paris.

Istoria papier mâché -ului ne uimește mergând până în Egiptul dinastiilor, unde măștile mortuare și sicriile erau confecționate din ghips și papirus, iar în Persia, Kashmir și India întâlnim același material întrebuințat mobilierului și decorațiunilor.

În prezent, papier mâché-ul reprezintă o formă inventivă de creație a figurinelor, a statuetelor, permițând în același timp o cromatică variată, ludică și o aerodinamică a modelării ce conferă libertate în actul de creație. Efortul, în schimb, ține de durata procesului și atenția de care e nevoie pentru obținerea unui rezultat de bun gust.